Despre deseurile periculoase
Este o discutie cat se poate de „periculoasa” aceea legata de „deseurile periculoase”.
Cei care spun ca nu aduce nimic nou Legea 211/2011 in legatura cu deseurile periculoase se insala.
Am facut un inventar al obligatiilor mai noi si mai vechi, potrivit legii 211/2011, ale producatorilor si detinatorilor de deseuri si am extras unele dintre aspectele principale.
Nu as vrea sa se inteleaga ca numai producatorii si detinatorii de deseuri au obligatii cu privire la deseurile periculoase conform Legii 211/2011. Mai sunt si alti actori implicati in aceasta lege. Voi reveni cu comentarii noi si pentru acestia din urma, dar aici am preferat ca grup tinta producatorii si detinatorii de deseuri, persoane juridice.
Haideti sa vedem despre ce este vorba.
1. O evidenta a deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase este obligatorie: la baza deciziei ca un deseu este periculos sau nu intervine lista deseurilor, asa cum este prevazuta in anexa nr. 2 la HG 856/2002, cu doua comentarii importante: (a) „includerea unui obiect sau a unei substante pe lista nu inseamna ca respectivul obiect ori respectiva substanta se considera ca fiind deseu in orice imprejurare” (art. 7. (3)) si (b) „o substanta sau un obiect este considerat deseu numai in cazul in care corespunde definitiei prevazute la pct. 9 din anexa nr. 1” (art. 7. (4)). In cazul unui tip de deseu care se incadreaza sub doua coduri diferite in functie de posibila prezenta a unor caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, incadrarea ca deseu nepericulos se realizeaza numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante.
2. O caracterizare a deseurilor periculoase este obligatorie: o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei este obligatorie (art. 8. (4)). Acesta caracterizare se realizeaza in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare a acestora. Caracterizarea deseurilor periculoase (n.n. desi nu rezulta din textul de lege) nu poate fi facuta de producatorul or detinatorul de deseuri ci de un laborator de referinta din cadrul ANPM.
3. Ierarhizarea deseurilor si protectia sanatatii populatiei si a mediului sunt obligatorii: operatiile de tratare a deseurilor se realizeaza cu respectarea prevederilor art.4 alin. (1)-(3) si art. 20. (art. 22. - (1)). Aceste operatii pot fi realizate de catre producatorul ori detinatorul de deseuri, ori prin transferarea acestor operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor. Producatorul sau detinatorul care transfera deseuri catre una dintre persoanele enumerate mai sus in vederea efectuarii unor operatiuni de tratare preliminara operatiunilor de valorificare sau de eliminare completa nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operatiunilor de valorificare ori de eliminare completa (art. 23. - (1)).
4. Urmarirea si indeplinirea obligatiilor prevazute de lege este o obligatie: Obligatia sa desemneze o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege sau sa delege aceasta obligatie unei terte persoane (art. 22. (3)). Pentru persoanele desemnate exista obligatia sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (art. 22. (4)).
5. Obligatia sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei potrivit prevederilor art. 20, incluzand asigurarea trasabilitatii de la locul de generare la destinatia finala, potrivit prevederilor art. 49 (n.n. pastrarea evidentei) si 60 (n.n. controlul) (art. 26. (1)).
6. Obligatia sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase cu alte categorii de deseuri periculoase sau cu alte deseuri, substante ori materiale (art. 27. (1)). Amestecarea include diluarea substantelor periculoase (art. 27. (2)). Exceptii de la acesta regula sunt acceptate numai de catre autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului pe baza criteriilor prevazute in lege la art. 27. (3), pct. a, b, c, d.
7. Etichetarea si ambalarea deseurilor periculoase este obligatorie. Producatorii de deseuri sunt obligati sa se asigure ca, pe durata efectuarii operatiunilor de colectare, transport si stocare a deseurilor periculoase, acestea sunt ambalate si etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, ale Hotararii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si ale Hotararii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase (art. 28. - (1)). Transferul deseurilor periculoase pe teritoriul national trebuie sa fie insotit de documentul de identificare prevazut in anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 (art. 28. - (2)).
8. La realizarea transportului de deseuri periculoase se aplica prevederile HG 1061/2008 (art. 26. (3)).
9. Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementeaza prin HG 235/2007 (art.30. (2)).
10. Programele de prevenire a generarii deseurilor sunt obligatorii. Persoana juridica ce exercita o activitate de natura comerciala sau industriala, avand in vedere rezultatele unui audit de deseuri, este obligata sa intocmeasca si sa implementeze, incepand cu anul 2012, un program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate din activitatea proprie sau, dupa caz, de la orice produs fabricat, inclusiv masuri care respecta un anumit design al produselor, si sa adopte masuri de reducere a periculozitatii deseurilor (art. 43. - (1)), (vezi mai multe aici).
11. Pastrarea evidentei deseurilor este obligatorie. Producatorii de deseuri, detinatorii de deseuri sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, si sa o transmita anual agentiei judetene pentru protectia mediului. Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice, pe langa evidenta prevazuta la alin. (1), trebuie sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deseurile periculoase generate din propria activitate si sa le transmita, la cerere, autoritatilor competente pentru protectia mediului. Ei sunt obligati sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor cel putin 3 ani. Alte obligatii: sa tina o evidenta cronologica a cantitatii, naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, a frecventei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum si a operatiunilor prevazute in anexele nr. 2 si 3 si sa o puna la dispozitia autoritatilor competente, la cererea acestora (vezi mai multe aici).
12. Sanctiunile la Legea 211/2011 acopera si prevederile legate de deseurile periculoase (vezi mai multe aici).
Definitia deseurilor periculoase, conform Legii 211/2011: orice deseuri care prezinta una sau mai multe din proprietatile periculoase prevazute in anexa nr. 4 la lege.
Mihai Dogariu
Trainer & Auditor QEHS
ANEXA Nr. 4 la Legea 211/2011
Proprietati ale deseurilor care fac ca acestea sa fie periculoase
H 1 - "Explozive": substante si preparate care pot exploda sub efectul unei scantei sau care sunt mai sensibile la socuri ori frecare decat dinitrobenzenul;
H 2 - "Oxidante": substante si preparate care produc reactii puternic exoterme in contact cu alte substante, mai ales cu substante inflamabile;
H 3-A - "Foarte inflamabile":
a) substante si preparate lichide care au punctul de aprindere sub 21°C (inclusiv lichide extrem de inflamabile); sau
b) substante si preparate care se pot incalzi pana la aprindere in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; sau
c) substante si preparate in stare solida care se pot aprinde cu usurinta dupa un contact scurt cu o sursa de aprindere si care continua sa arda ori sa se consume si dupa indepartarea sursei de aprindere; sau
d) substante si preparate gazoase care se inflameaza in aer la presiune normala; sau
e) substante si preparate care, in contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase.
H 3-B - "Inflamabile": substante si preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21°C si mai mic sau egal cu 55°C;
H 4 - "Iritante": substantele si preparatele necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasa, pot provoca inflamatii;
H 5 - "Nocive": substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot constitui riscuri limitate pentru sanatate;
H 6 - "Toxice": substante si preparate (inclusiv substante si preparate foarte toxice) care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot produce vatamari serioase, acute sau cronice pentru sanatate si pot fi chiar letale;
H 7 - "Cancerigene": substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot induce cancer sau cresterea incidentei lui;
H 8 - "Corozive": substante si preparate care pot distruge tesuturile vii la contactul cu acestea;
H 9 - "Infectioase": substante si preparate cu continut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producand boli la om ori la alte organisme vii;
H 10 - "Toxice pentru reproducere": substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot induce malformatii congenitale neereditare sau cresterea incidentei acestora;
H 11 - "Mutagene": substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot produce defecte genetice ereditare sau cresterea incidentei acestora;
H 12 - deseuri care emit gaze toxice sau foarte toxice in contact cu apa, aerul ori un acid;
H 13 - "Sensibilizante": substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau patrund prin piele, pot cauza o reactie de hipersensibilizare, astfel incat expunerea ulterioara la substanta sau preparatul respectiv poate produce efecte nefaste caracteristice;
H 14 - "Ecotoxice": deseuri care prezinta sau pot prezenta riscuri imediate ori intarziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului inconjurator;
H 15 - deseuri capabile prin orice mijloace, dupa eliminare, sa produca alta substanta, de exemplu, levigat, care poseda oricare din caracteristicile prezentate mai sus.
1. Atribuirea caracteristicilor de pericol "toxic" (si "foarte toxic"), "nociv", "coroziv", "iritant", "cancerigen", "toxic pentru reproducere", "mutagen" si "ecotoxic" se bazeaza pe criteriile formulate in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.
2. Atunci cand este cazul, se aplica valorile-limita enumerate in anexele la Hotararea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase.
Metodele care trebuie utilizate sunt descrise in anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.408/2008.
