Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 – (4)

Despre instruirea si formarea personalului

Daca deja am discutat despre structura de personal si despre documente cerute de cele doua texte analizate, astazi sa vorbim despre o noua provocare cu care vine Ordinul1226/2012 si care acopera foarte bine cerintele ISO 14001: competenta, instruire si constientizare.

ISO 14001 cere organizatiilor sa asigure un nivel corespunzator de competenta pentru personalul care are atributii in domeniul sistemelor de management de mediu, iar pentru restul angajatilor si a altor parti interesate, un nivel de sensibilizare corespunzator cu impactul pe care il au activitatile lor individuale asupra mediului.

Ce mai cere ISO 14001? Evident reguli dupa care se organizeaza instruirea pentru competenta si constientizare.

Cam asa ar suna la modul declarativ cerinta din standard. Nu vreau sa intru in detalii aici, ideea conteaza.

***

Acum sa revin la Ordinul 1226/2012, un exemplu unic in domeniul textelor legale in domeniul mediului: la art. 55, paragraf (1) prevede ca unitatile sanitare sunt obligate sa asigure instruirea si formarea profesionala continua pentru angajati cu privire la gestionarea deseurilor (n.n. medicale). Aceasta instruire nu este facuta oricum, ci dupa o regula clara si la momente de timp sau in situatii clar precizate. Acestea sunt:

• la angajare;
• la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
• la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
• la introducerea de tehnologii noi;
• la recomandarea persoanei desemnate sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatea sanitara existenta care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
• la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul;
• periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de gestionare a deseurilor medicale.

Frecventa instruirilor este si ea mentionata.

Hm, deja nu mai este o gluma. Multi ar stramba din nas si ar striga „asa ceva este prea mult!”

Da, este o cerita legala si este o cerita foarte dura. Am intalnit asa ceva in cazul aplicarii legislatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca (Legea 319/2006) si la situatiile de urgenta (Legea 307/2006). 

Acolo sunt prevazute tot felul de instruiri pentru salariati: la angajare, periodice, la diferite momente si conditii etc. Dar asa ceva nu am vazut in cazul protectiei mediului (din ceea ce retin eu din legislatia aplicabila) si nici in domeniul deseurilor - pana la aparitia Ordinului 1226/2012.

Este bine sau este rau?

Nu comentez aici acest aspect. As spune doar ca o astfel de prevedere impusa intr-un act legal in domeniul protectiei mediului aplicabil unui grup mai larg de activitati ar simplifica mult munca celor care trebuie sa implementeze in organizatii cerinta ISO 14001 cu privire la competenta, instruire si constientizare.

In lipsa unei astfel de prevederi organizatiile au invatat sa asigure instruire pentru constientizare (n.n. in special) in domeniul securitatii in munca si a situatiilor de urgenta. Nimic in domeniul protectiei mediului. Si nici nu vor face ceva in viitorul apropiat ("cine ne obliga?").

Referitor la regulile privind instruirea: Ordinul 1226/2012 mai vine cu ceva. Art. 54, paragraf (2) prevede ca Institutul National de Sanatate Publica va elabora metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale, care trebuie sa fie implementata in fiecare unitate sanitara.

Cu o astfel de metodologie, personalul implicat in sistemul de gestionare a deseurilor medicale periculoase trebuie sa cunoasca (art. 56):

• tipurile de deseuri produse in unitatea sanitara;
• riscurile pentru mediu si sanatatea umana in fiecare etapa a ciclului de eliminare a deseurilor medicale;
• planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedura pentru colectarea separata pe categorii, stocarea temporara, transportul si eliminarea deseurilor medicale periculoase, precum si procedurile / protocoalele aplicabile in caz de accidente sau incidente survenite in activitatea de gestionare a deseurilor.

Iar instruirea trebuie sa se faca dupa un plan de formare profesionala continua (art. 57, al. h).

***

Pentru orice firma care trebuie sa aplice asa ceva poate fi o mare problema; pentru o organizatie care doreste sa implementeze un sistem de management de mediu de tip ISO 14001 are sens; iar pentru unitatile sanitare este o obligatie.

Cam atat pentru astazi. Mai sunt si alte particularitati ale Ordinului 1226/2012 care pot fi comentate ca parti dintr-un sistem de management de mediu conform ISO 14001. Dar despre acestea in articolele care vin.

Mihai Dogariu

Lector si auditor

pentru sisteme de management ISO/OHSAS

TÜV Thüringen/TÜV Karpat

Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook

Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.

Articole in legatura cu subiectul prezentat:

Ordinul 1226/2012vs. Managementul de mediu ISO 14001

Ordinul 1226/2012 un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (1)

Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (2): Despre coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare si treburile lui 

Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (3): Despre documente si inregistrari.

Nu uita de Dictionarul de deseuri: defintiile din Ordinul 1226/2012

Anexa 4 la Ordinul 1226/2012: Continutul cadru al planului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale

SECTIUNEA 1: Cerinte legale privind continutul planului de gestionare

In conformitate cu legislatia in vigoare, planurile de gestionare a deseurilor contin, dupa caz, si luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, cel putin urmatoarele:

a) tipul deseurilor pe coduri, cantitatea si sursa deseurilor generate, precum si o evaluare a evolutiei viitoare a fluxurilor de deseuri;

b) schemele existente de colectare, tratare si principalele instalatii de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile medicale;

c) o evaluare a necesarului de scheme de colectare, infrastructura necesara si, daca este cazul, investitiile legate de acestea;

d) informatii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentelor si capacitatii instalatiilor de tratare si/sau eliminare a deseurilor rezultate din activitatile medicale;

e) politici generale de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, inclusiv tehnologii si metode planificate de gestionare a deseurilor sau politici privind deseurile care ridica probleme specifice de gestionare.

De asemenea, Planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale poate contine, luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, urmatoarele:

a) aspectele organizationale legate de gestionarea deseurilor, inclusiv o descriere a alocarii responsabilitatilor intre actorii publici si privati care se ocupa cu gestionarea deseurilor;

b) o analiza a utilitatii si a adecvarii utilizarii instrumentelor economice si de alta natura pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deseuri, luand in considerare necesitatea mentinerii unei bune functionari a pietei interne;

c) utilizarea unor campanii de sensibilizare si de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale.

SECTIUNEA a 2-a  Planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale (propunere de continut)

   1. Informatii generale privind unitatea sanitara

   2. Situatia actuala privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile unitatii sanitare

   2.1. Proceduri si practici existente

   2.2. Responsabilitati privind gestionarea deseurilor

   2.3. Tipurile deseurilor pe coduri si cantitati de deseuri rezultate din activitatile medicale

   2.4. Localizarea si organizarea facilitatilor de colectare si stocare temporara a deseurilor rezultate din activitatile medicale

   2.5. Modul de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute (abur, aer cald etc.) si modul de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile medicale

   3. Obiective strategice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   3.1. Prevenirea generarii deseurilor

   3.2. Colectarea, stocarea temporara, tratarea prin decontaminare termica la temperaturi scazute, analizarea rezultatului decontaminarii, eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   4. Masuri privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   4.1. Colectarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   4.2. Stocarea temporara a deseurilor rezultate din activitatile medicale

   4.3. Transportul intern al deseurilor rezultate din activitatile medicale

   5. Identificarea si evaluarea optiunilor existente de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute si eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   6. Proceduri pentru situatii de urgenta

   6.1. Împrastieri accidentale de deseuri infectioase

   6.2. Împrastieri accidentale de chimicale periculoase

   7. Instruirea personalului

   8. Estimarea costurilor privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   9. Planul de actiune

(inapoi la articolul de baza)

Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 – (3)

Despre documente si inregistrari

Pentru ca facem o paralela intre un standard (ISO 14001:2005) si un text legal (Ordinul 1226/2012) nu putem sa nu discutam despre un subiect care este foarte sensibil in orice organizatie care are implementat si certificat un sistem de management de mediu conform ISO 14001.

Sistemele de management, fie ele de calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationale, de securitate a informatiei etc., toate au la baza documente (manuale, proceduri, instructiuni) si inregistrari. Acestea ne invata „cum sa facem ceea ce trebuie sa facem” (procedurile de exemplu); si arata „cum am facut ce trebuia sa facem” (inregistrarile).

In Standardul ISO 14001 exista trei cerinte prezentate la sectiunile 4.4.4 Documentatie, 4.4.5 Controlul documentelor si 4.5.4 Controlul inregistrarilor, care se ocupa cu fabricarea de reguli scrise si de dovezi privind actiunile din cadrul sistemului de management de mediu.

Ordinul 1226/2012 prezinta o serie de reguli dupa care cere organizatiilor (unitatilor sanitare) sa isi dezvolte proceduri proprii pentru realizarea de actiuni si inregistrari; acestea din urma urmand a fi raportate catre autoritatile statului (pentru aceste reguli Ordinul prezinta cerinte detaliate, continut si modele de formulare).

Am facut o scurta lectura a textului din Ordinul 1226/2012 si am extras cateva dintre cele mai importante dovezi ale documentelor de sistem. Avem asa:

(1) Planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale. Ordinul 1226/2012 prezinta in anexa continutul cadru al acestuia. El este un document obligatoriu pentru toate unitatile sanitare care desfasoara activitati medicale si este cerut pentru obtinerea vizei anuale a autorizatiei sanitare de functionare. Exceptie fac unitatile sanitare care desfasoara activitati medicale si care genereaza mai putin de 300 kg de deseuri periculoase intr-un an.

Planurile de gestionare a deseurilor medicale sunt analizate si actualizate anual si sunt revizuite o data la 5 ani. Ele trebuie sa fie aprobate de directiile de sanatate publica judetene, respectiv a Municipiului Bucuresti. Ele fac referire ori genereaza noi documente / inregistrari in sistem (politici, obiective, planuri de actiune etc.)

(2) Fise de post: Art. 9. din Ordinul 1226/2012 prevede: „in toate unitatile sanitare, activitatile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale si sunt inscrise in fisa postului fiecarui salariat”. Cu alte cuvinte in fisele de post ale salariatilor apar prevederi noi si obligatorii cu privire la atributiile lor in legatura cu gestionarea deseurilor (a se vedea aici mai mult).

(3) Decizii interne de numire: Art. 54 din Ordinul 1226/2012, la punctul c) prevede ca reprezentantul legal al unitatii medicale „desemnează o persoană, din randul angajatilor proprii, ... care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de Legea nr. 211/2011, de prezentele norme tehnice, precum si de legislatia specifica referitoare la managementul deseurilor...”.

Alte decizii interne de numire: Art. 51, alineat (2) prevede ca: „o persoana desemnata de coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul tine evidenta deseurilor pe tipuri si este responsabila cu completarea formularelor prevazute in anexa nr. 1 la HG 856/2002. Aceasta persoana isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul care asigura furnizarea datelor privitoare la cantitatile de deseuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevazute in anexa nr. 2 la ordin”.

(4) Planuri, strategii de management si proceduri medicale, regulamentele interne si codurile de procedura: aici avem un ansamblu de documente care descriu un intreg sistem de documente de management sau de gestionare a deseurilor medicale din unitatile sanitare. Se distring doua feluri de documente:

•        Regulamentul intern;
•        Coduri de procedura.  

(5) Planuri de interventie pentru situatii deosebite:in legatura cu transportul de deseuri medicale periculoase. Astfel, art. 38 din norma tehnica, la paragraful 3) prevede ca „producatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze... planuri de interventie pentru situatii deosebite si sa asigure conditiile de aplicare a acestora”.

(6) Raport anual privind activitatea de gestiune a deşeurilor, formulare privind evidenta deseurilor conform HG 856/2002 (a se vedea mai multe aici) si formulare de transport deseuri conform HG 1061/2008 (a se vedea mai multe aici). Aici apare ceva nou: Art 52. (2) „Unitatile prezinta anual un raport privind activitatea de gestiune a deseurilor, in conformitate cu metodologia prevazuta in anexa nr. 2 la ordin, sectiunea 5.2, partea I”. Modelul de raportare este prefabricat si dezvoltat in textul metodologiei.  

(7) Dovezi privind instruirea si formarea profesionala a angajatilor: cu privire la gestionarea deseurilor medicale. Inregistrarile trebuie sa cuprinda instruirea la angajare; la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post; la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente; la introducerea de tehnologii noi; la recomandarea persoanei desemnate sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatea sanitara existenta care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat; la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul; periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de gestionare a deseurilor medicale” Art. 55 (1).

(8) Procedura (regula) pentru realizarea instruirilor: Art. 55 (2) prevede ca „perioada dintre doua cursuri succesive este stabilita de persoana desemnata din cadrul directiei de sanatate publica judetene sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatile sanitare existente in judet, dar nu trebuie sa depasească 12 luni.

(9) Planul de formare profesionala continua a angajatilor din unitatea sanitara cu privire la gestionarea deseurilor medicale: care trebuie aprobat de reprezentantul legal al unitatii medicale (manager, director, administrator, medic titular), art. 57, paragraf h).

(10) O altfel de evidenta a gestionarii deseurilor (alta diferita de cea din HG 856/2002): este descrisa in Metodologia anexata la Ordinul 1226/2012 la sectiunea 5.1. Aceasta evidenta a deseurilor este extinsa de la unitatile sanitare, astfel cum sunt ele definite in Ordin, la unitati precum farmacii, drogherii, unitati autorizate pentru vanzarea sau distributia medicamentelor si produselor farmaceutice; unitati de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice; etc. In cazul deseurilor de medicamente.

(11) Regulament intern privind modalitatea in care fiecare container sau recipient continand deseuri trebuie etichetat in sectia/laboratorul in care a fost umplut, folosindu-se etichete autocolante cu datele de identificare ale unitatii sanitare, sectia/laboratorul si data umplerii. Sectiunea 3.3 din Metodologie prevede ca acest regulament sa fie elaborat de catre coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul.

(12) Registru de evidenta a deseurilor – sectiunea 5.1 din Metodologie.

(13) Fisa interna de gestionare a deseurilor.

Am pus intr-o lista scurta aceste documente care caracterizeaza managementul deseurilor intr-o unitate medicala, astfel cum prevede Ordinul 1226/2012. Luate si analizate individual acestea, fie ele reguli procedurate, modele de prezentare a datelor si inregistrarilor, ele sunt parti ale unui sistem de management de mediu, astfel cum viseaza si isi doreste ISO 14001.

Poate aici este farmecul Ordinului 1226/2012. El te ajuta sa iti implementezi un sistem de management de mediu conform ISO 14001 fara sa nici nu citesti ceritele din acest standard (ma limitez aici la afirmatia adusa la nivelul documentelor si inregistrarilor specifice in legatura cu gestionarea deseurilor vizate de Ordinul 1226/2012).

Mai sunt si alte particularitati ale Ordinului care contribuie la afirmatia de mai sus. Dar despre acestea in articolele care vin.   

  

Mihai Dogariu

Lector si auditor

pentru sisteme de management ISO/OHSAS

TÜV Thüringen/TÜV Karpat

Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook

Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.

Articole in legatura cu subiectul prezentat:

Ordinul 1226/2012vs.Managementul de mediu ISO 14001

Ordinul 1226/2012 unexemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (1)

Ordinul 1226/2012, unexemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (2): Despre coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare si treburile lui 

Nu uita de Dictionarul de deseuri: defintiile din Ordinul 1226/2012

Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (2)

Despre coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare si treburile lui

In articolul anterior am vazut ceea ce cere Ordinul 1226/2012 pentru unitatile sanitare in legatura cu atributiile personalului in domeniul deseurilor. Toate aceste cerinte pot fi considerate inregistrari necesare pentru a acoperi cerinta 4.4.1 din ISO 14001 referitoare la rolurile si atriburiile celor care iau parte la „sistemul de management” ori de gestionare a deseurilor in unitatile medicale. Trebuie vazut aici acest sistem ca parte a unui sistem "mai mare" de management de mediu la nivel de unitate sanitara.

Actorul cheie al acestui Ordin este Coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare (denumit in continuare Coordonator).

El este „cadru medical certificat de catre Institutul National de Sanatate Publica - Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC)”. O data la 3 ani el va trece pe la CNMRMC pentru instruire si certificare a competentelor. Evident in cadrul cerintelor ISO 14001 asta se verifica la cerinta 4.4.2 din ISO 14001.

Figura - Actorii gestionarii deseurilor intr-o unitate sanitara

Coordonatorul are ca atributii elaborarea „Planului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale”, document care este detaliat ca si continut in anexa la Ordinul 1226/2012. Planul are la baza alte documente interne precum: Regulamentul intern si Codurile de procedura pentru colectarea, stocarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor medicale periculoase (a nu se confunda aici regulamentul mentionat cu regulamentul de ordine interioara cerut de alt act de reglementare). Regulamentul si codurile de procedura sunt alte pachete de documente care trebuie elaborate in interiorul unitatii sanitare (cerintele 4.4.4 si 4.4.5 din ISO 14001).

Tot coordonatorul are atributii in coordonarea si raspunde de sistemul de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara. De aici Ordinul ne spune ca el elaboreaza Regulamentul intern referitor la colectarea separata pe categorii, stocarea temporara, transportarea si eliminarea deseurilor (denumit in continuare regulament intern) si clasifica deseurile generate in conformitate cu anexa nr. 2 la HG nr. 856/2002. Aici deja intervine si cerinta 4.5.4 din ISO 14001 privind controlul inregistrarilor.

Atentie, aici e o capcana. Se mentioneaza despre „sistemul de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara”, notiune care nu este definita in Ordin sau in Norma Tehnica, dar care poate sa fie legata de domeniul deseurilor medicale, periculoase si nepericuloase (a se vedea art. 8 din Norma Tehnica, adica un numar fix de coduri de deseuri) ori de toate deseurile generate intr-o unitate sanitara, deseuri medicale si alte tipuri de deseuri (non-medicale) (de exemplu: uleiul uzat rezultat de la o instalatie din pod sau de la subsol, de la centrala termica ori garaj si care nu are legatura directa cu ceea ce este mentionat in Ordinul 1226/2012).

 Regulamentul intern mentionat poate fi un manual, o procedura, deci rezultatul aplicarii cerintei 4.4.4 din ISO 14001 (ori o combinatie cu cerinta 4.4.6 din ISO 14001).

Nu numai Regulamentul intern trebuie elaborat de coordonator. Se adauga si Codul de procedura a „sistemului de gestionare a deseurilor medicale periculoase”. Aici se mentioneaza ca sistemul de gestionare este al „deseurilor medicale periculoase”.

Ce mai face coordonatorul?

•          evalueaza cantitatile de deseuri medicale periculoase si nepericuloase produse in unitatea sanitara; pastreaza evidenta cantitatilor pentru fiecare categorie de deseuri si raporteaza datele in conformitate cu HG nr. 856/2002 (aici sunt incluse cerintele 4.4.3, 4.4.6 si 4.5.1 din ISO 14001);
•          coordoneaza activitatea de culegere a datelor pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor medicale (cerinta 4.5.1 din ISO 14001);
•          supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor medicale periculoase (cerinta 4.4.6, posibil 4.4.7 din ISO 14001);
•          se asigura de cantarirea corecta a cantitatii de deseuri medicale periculoase care se preda operatorului economic autorizat, utilizand cantare verificate metrologic (cerinta 4.5.1 din ISO 14001);
•          propune si alege solutia de eliminare finala intr-un mod cat mai eficient a deseurilor medicale periculoase in cadrul fiecarei unitati sanitare (perinta 4.3);
•          verifica daca operatorul economic ce presteaza servicii de transport al deseurilor medicale este autorizat, conform prevederilor legale, pentru efectuarea acestei activitati si daca autovehiculul care preia deseurile corespunde cerintelor legale (cerintele 4.3.2, 4.4.6, 4.5.2);
•          verifica daca destinatarul transportului de deseuri este un operator economic autorizat sa desfasoare activitati de eliminare a deseurilor (cerintele 4.3.2, 4.4.6, 4.5.2);
•          colaboreaza cu persoana desemnata sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatile sanitare in scopul derularii unui sistem de gestionare corect si eficient a deşeurilor periculoase (4.4.1, 4.4.3, 4.4.6, 4.4.7 din ISO 14001);
•          este responsabil de indeplinirea tuturor obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorului/producatorului de deseuri, inclusiv a celor privitoare la incheierea de contracte cu operatori economici autorizati pentru transportul, tratarea si eliminarea deseurilor medicale (4.3.2, 4.5.2 din ISO 14001).

Ce nu am spus aici? Coordonatorul este numit de catre reprezentantul legal al unitatii medicale, care poate sa fie manager, director, administrator, medic titular.

Vedem in persoana acestui coordonator un personaj cheie in jocul deseurilor medicale prin unitatile sanitare. El elaboreaza documente (reguli), aplica si vegheaza ca aceste reguli sa produca rezultate asteptate, controlate si sigure pentru buna functionare a unitatii sanitare, produce inregistrari, pastreaza evidenta si raporteaza conform prevederilor legale, proiecteaza infrastructura, achizitioneaza diverse necesare functionarii de zi cu zi a sistemului (containere, pungi colarate etc.). El cunoaste cel mai bine legislatia aplicabila si evalueaza gradul in care unitatea sanitara respectiva aplica corect aceste prevederi. Tot el, coordonatorul, este persoana care stabileste unde, cand si sub ce forma pleaca si sunt distruse controlat deseurile medicale periculoase.  De asemenea, el stabileste si regulile pentru ceilalti actori in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor in unitatile medicale. Si tot el merge cel mai des la instruire in domeniul gestionarii deseurilor medicale. El aplica de fapt multe dintre cerintele ISO 14001 si de fapt nici el nu stie treaba asta!

Ce am vazut in Ordin ca nu face coordonatorul: auditul de deseuri.

Cam atat pentru astazi. In zilele urmatoare revin cu noi aspecte in paralela propusa.

Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook

Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.

Mihai Dogariu

Lector si auditor
pentru sisteme de management ISO/OHSAS
TÜV Thüringen/TÜV Karpat

Ordinul 1226/2012 vs.Managementul de mediu ISO 14001 (1)

Pentru ca am facut afirmatia ca Ordinul 1226/2012 este un bun manual pentru sistemele de management de mediu conform ISO 14001 (a se vedea articol anterior), astazi am sa vin si cu cateva precizari necesare.

Norma tehnica privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale, anexata la ordin, prezinta structura de personal implicata in activitatile de gestionare a deseurilor din unitatile sanitare.

Este un prim aspect pe care intentionez sa il dezvolt in paralela pe care doresc sa o initiez intre textul acestui Ordin si sistemele de management de mediu in conformitate cu cerintele din ISO 14001.

Hai sa vedem cum stau lucrurile. Actorii implicati si atributiile lor (conform Ordin):

• Reprezentantul legal al unitatii medicale (manager, director, administrator, medic titular)
• Coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul
• Consilierul pe probleme de siguranta
• Medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale
• Seful serviciului administrativ
• Medicul sef de sectie
• Asistenta-sefa
• Asistenta
• Infirmiera
• Ingrijitoarea pentru curatenie

La care se adauga:

• Medicul care isi desfasoara activitatea in sistem public sau privat, in spital sau, dupa caz, ca medic de familie, medic de intreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medic al unitatii militare, medic al penitenciarului, si
• Persoana desemnata sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea unitatilor care desfasoara activitati conexe celor medicale (cabinete de înfrumusetare corporala, îngrijiri paleative si îngrijiri la domiciliu etc.)

Sunt 10 actori enumerati aici pentru unitatile sanitare si pentru care sunt stabilite prin textul din Ordin atributiile lor individuale. Acest exemplu arata cum activitatile de management al deseurilor in cadrul unei organizatii nu sunt in grija unei singure persoane, ci reprezinta munca cumulata a intregii echipe din acea organizatie.

De cate ori, in timpul auditurilor pentru sistemele de management de mediu ISO 14001, am auzit comentarii din partea auditatilor cu privire la atributiile individuale in acest domeniu! Am mereu in minte murmurul colectiv care suna cam asa: „daca avem numita o persoana care sa se ocupe de deseuri, noi de ce trebuie sa mai pierdem timp cu managementul deseurilor” ori „noi avem si asa multa treaba, sa se ocupe cel care raspunde de deseuri”. Am auzit si alte variante mai mult sau mai putin "promitatoare"...

Nu vreau sa fac mai multe comentarii aici.

Faptul ca, prin Ordin de Ministru, s-a optat pentru o astfel de structura cu atributii pornind de la varful piramidei organizationale pana la baza ei este de laudat. Unul dintre efectele probabile este ca se vor auzi mai putine comentarii de felul „dar de ce eu?” din partea angajatilor in unitatile sanitare .

O astfel de abordare este recomandata si in cazul organizatiilor care au implementate si certificate sisteme de managemet de mediu de tip ISO 14001 din industrie, comert etc. Din nefericire, aici nu sunt stabilite cerinte legale similare.

Mai mult, Ordinul 1226/2012 are un articol care atrage atentia: „Art. 9. - În toate unitatile sanitare, activitatile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale si sunt inscrise in fisa postului fiecarui salariat.”

Daca am observat acum ca munca de gestionare a deseurilor nu mai este o intreprindere a unei singure persoane, acum sa mergem la ceva ce este nou in acest Ordin. In textul sau apare un actor interesant, cu nume cel putin la fel de interesant: Coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare.

Nu am gasit o definitie a acestuia in art. 7 la Norma, insa am aflat identitatea lui atunci cand am citit despre atributiile Reprezentantul legal al unitatii medicale (manager, director, administrator, medic titular). Acesta din urma „desemneaza o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de Legea nr. 211/2011 de prezentele norme tehnice, precum si de legislatia specifica referitoare la managementul deseurilor medicale in ceea ce priveste obligatiile detinatorilor / producatorilor de deseuri.” Suna cunoscut pentru cei care au lecturat deja Legea 211/2011.

Cam atat pentru astazi. In zilele urmatoare revin cu noi aspecte in paralela propusa.

Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook

Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.

Mihai Dogariu

Lector si auditor
pentru sisteme de management ISO/OHSAS
TÜV Thüringen/TÜV Karpat

Si alte atributii

Medicul care isi desfasoara activitatea in sistem public sau privat, in spital sau, dupa caz, ca medic de familie, medic de intreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medic al unitatii militare, medic al penitenciarului are urmatoarele atributii:

• supravegheaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit in sectorul lui de activitate;
• aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
• aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale.

Persoana desemnata sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea unitatilor care desfasoara activitati conexe celor medicale (cabinete de infrumusetare corporala, ingrijiri paleative si ingrijiri la domiciliu etc.) are ca atributii sa coordoneze si sa raspunda de colectarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatea proprie.

(inapoi la articolul de baza)

Alte atributii

Asistenta-sefa din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:

• raspunde de aplicarea codului de procedura;
• prezinta medicului sef de sectie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor medicale periculoase;
• aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale.

Asistenta din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:

• aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
• aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale.

Infirmiera din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:

• aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
• aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale.

Ingrijitoarea pentru curatenie din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:

• aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
• asigura transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura. 

(inapoi la articolul de baza)